Vidra (Lutra lutra)

Acasă » Despre Vidră

Despre Vidră

Reclame

Vidra euroasiatică (Lutra lutra L.,1758) aparține familiei Mustelidae, ordinul Carnivora și poate fi întâlnită în Europa, Asia (cu excepția insulelor din sud-est) și nordul extrem al Africii.

A

Denumire populară: Vidră, Lutră, Câine de râu.

Sunete: Vidra comunică cu semenii printr-un fluierat caracteristic.
Atacată de câini scoate un glas strident, amestecat cu un mârâit.

Caracteristici morfo-biometrice ale vidrei în Romania. Trupul său este adaptat legilor hidrodinamicii, la fel și coada, groasă la bază ce se subțiază spre vârf, utilizată la înaintat și cârmit. Degetele sunt unite de o membrană interdigitală, ajutând foarte mult la înot și propulsat. Capul mic cu o formă hidrodinamică face mult mai facilă înaintarea pe sub apă. Greutatea unui mascul este în general de 6-8 kg pe când femela cântarește aproximativ 4-5 kg (Jedrzejewski, 2010 et. al). Acest mustelid poate ajunge la dimensiuni de până la 1 metru și jumătate lungime și la o greutate de 15 kilograme. Urechile mici sunt adaptate vieții acvatice, fiind prevăzute cu două pliuri ce le acoperă atunci când vidra pătrunde în apă sau că ochii sunt adaptați, putând vedea în apă. Blana are o culoare generală de castaniu închis, mai deschisă ca nuanță pe pântec și ceva mai surie pe partea din față a capului, iarna blana este mai deasă și mai lucioasă.  (Manolache 1977 et. al)

Biotop.  Prezența vidrei este strâns legată de existența resurselor de hrană. În Romania vidra este răspândită în întreaga țară, cu deosebire în lacurile și văile apelor mari, dar mai ales în bălțile și Delta Dunării (Brehm, 1964). Existența locurilor bogate în pește, atrage vidra până sus la munte, la peste 1500 de metri, în preajma pâraielor cu păstrăvi. Uneori, în căutarea locurilor prielnice, trece cumpăna apelor, peste creasta munților.

Principalul sortiment de hrană pentru vidră îl reprezintă peștele de toate formele și mărimile, căci se încumetă să atace și pește mare pe care, după ce îl răpune, îl scoate pe mal, depozitându-l într-un loc anume sub o piatră sau un buștean, unde îl poate păstra multă vreme, apoi mănâncă doar părțile bune din el. De obicei alege partea sângerie de la bronchiile peștelui și carnea fără oase a spatelui, restul lăsându-l pentru alții. În afara peștelui, vidra mănâncă raci, amfibieni, melci, păsări și șoareci de apă. (Manolache 1977 et. al)

Reproducerea. Vidrele ca și alte mustelide, au un sistem reproductiv poligam bazat pe teritorialitatea ambelor sexe. În interiorul teritoriului său, masculul controlează de la una la mai multe femele. Vidrele se pot reproduce pe tot parcursul anului iar puii se pot naște atât iarna cât și vara, dar femelele pot da viață la pui în general o dată la doi ani. Vidra are o gestatie prelungită (diapauza embrionară) și naște de la 2 la 4 pui, care vor sta în preajma ei pentru un an sau mai mult  (Jedrzejewski, 2010 et. al).

Dușmani: Nu are dușmani periculoși, în afară de om. Doar accidental poate fi prinsă de câini, de care se apară însă cu ferocitate.
Sociabilitate: Trăiește solitar. După naștere, doar femela rămâne peste jumătate de an cu puii ei.

Recunoaşterea semnelor de prezență ale vidrei. Evaluarea și monitorizarea vidrei (Lutra lutra) se bazează în general pe identificarea de excremente, urme, jeleu anal sau alte semne ce indică prezența speciei. De aceea consider ca este necesar sa facem cunoscut modul în care aceste semne de prezență arată și locurile în care ele pot fi găsite cel mai des.

Locuri în care să cauți semne de prezență ale vidrei. Vidra, fiind un mamifer acvatic, frecventează zonele umede și habitatele ripariene . De aceea semnele de prezență lăsate de vidră se vor căuta în aceste zone umede preferate de vidră. Conform imaginii de mai jos, urmele lăsate de vidră vor fi căutate în anumite locuri, utilizate în timpul activităților   sale zilnice.

Locuri în care să cauți urmele de vidră

Locuri în care să cauți urmele de vidră

Urmele. Labele anterioare și posterioare imprimate de către vidră pe suprafețe cu mâl, noroi, nisip sau zăpadă pot fi întâlnite pe malurile apelor. În funcție de dimensiunile urmelor se poate recunoaște vârsta și sexul individului, astfel: < 5.0 cm – pui/juvenil, 6.0–7.0 cm – femelă adultă, > 7.0 cm – mascul adult (Ottino and Giller, 2004). Urmele de vidră pot fi observate pe tot parcursul anului  atât iarna când este prezent stratul de zăpadă cât și toamna, vara și primăvara pe malurile cu nisip, pietriș fin, mâl sau noroi ale râurilor.

Reprezentare grafică a urmelor de vidră

Reprezentare grafică a urmelor de vidră

Urme lăsate de vidră în noroi

Urme lăsate de vidră în noroi

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Excrementele și jeleul anal. Cel mai ușor de identificat într-un habitat populat cu vidră sunt excrementele deoarece acestea se păstrează timp îndelungat în areal, în perioadele fără precipitații. În funcție de perioada studiului conținutul și forma excrementelor variază, fapt datorat dietei ce variază de la un sezon la altul. Lăsăturile de vidră conțin în cea mai mare parte oase și vertebre de pește și amfibieni însă mai pot fi indentificate și rămășițe de melci, coleoptere, șoareci etc.

Majoritatea excrementelor sunt întâlnite sub poduri, pe pietre ieșite în relief, pe promontorii, movile, ziduri din beton și pot fi recunoscute ușor după conținutul de oase de pește, amfibieni și puternicul miros de pește.

Excrement de vidră

Excrement de vidră

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Latrină de vidră situată pe un bolovan proeminent

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Excrementele sunt utilizate și pentru a marca teritoriul, cu acest scop însă, vidra marchează mai des cu jeleul anal, ușor de recunoscut prin faptul că nu conține vertebre sau resturi din prada mâncată. În general vidrele sunt fidele locurilor de defecare, astfel în anumite puncte se formează adevărate latrine.

Alte semne de prezență. În timpul activităților zilnice, vidra poate lăsa și alte semne de prezență într-un anumit areal. Primăvara mai ales, vidra obișnuiește sa prădeze siturile de reproducere pentru amfibieni, în perioada când aceștia depun ponta, astfel sunt înșirați pe marginile acestor bălți, zeci de resturi de amfibieni. Pe tot timpul anului pot fi observate, carcase de pești prădați, pe malurile apelor, autoarea acestor semne fiind tot vidra.

Resturi de amfibieni prădați de vidră

Resturi de amfibieni prădați de vidră

Copcă și tunel prin zăpadă făcut de vidră

Copcă și tunel prin zăpadă făcut de vidră

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iarna pot fi observate urmele lăsate de vidră și de coada acesteia iar când zăpada este mai mare se observă adevărate șanțuri în zăpadă, produse de vidră, alunecând pe zăpadă. Tot iarna pot fi observate tuneluri pe sub zăpadă  și mici copci în gheață, utilizate pentru acumularea necesarului de hrană, vânătoarea pe sub gheață.

Vizuinele de vidră sunt ușor de reperat datorită latrinelor din apropierea acestora, de obicei ele sunt săpate în malurile puternic fixate de rădăcinile arborilor. Vizuinele au de obicei două intrări, una aeriană și una subacvatică.

În arealul utilizat de vidră pot fi observate în zonele cu iarba mare și deasă mici culoare, având forma unui tunel, ce sunt utilizate de vidră. Tot în aceste zone putem observa locuri utilizate de vidră pentru a își usca blana și pentru odihnă, de obicei acestea sunt lipsite de vegetație și au prezent un substrat nisipos.

Obiceiuri: Vidra este un animal cu activitate nocturnă și aurorală. Când îi lipsește hrana se deplasează mult, depărtându-se de apă, putând trece la munte peste cumpăna apelor, dintr-un bazin hidrografic în altul. Puii pot fi ușor dresați de om.
Vânătoare: Din cauza diminuării efectivelor de vidră în Europa, aceasta a fost strict protejată prin diferite convenții internaționale. Efectivele ei s-au refăcut în ultima vreme, îndeosebi în Romania unde au crescut ca urmare a scăderii poluării și creșterii populațiilor de pește din râurile interioare. În aceste condiții, autoritatea publică centrală care răspunde de protecția mediului poate autoriza vânarea acestei specii strict protejate, prin ordin de ministru, acolo unde efectivele sunt mari și unde vidra produce prejudicii în bazinele piscicole în care se practică acvacultura. Perioada optimă de vânătoare este considerată a fi 1 octombrie-31 martie, cu toate că blana vidrei este valoroasă tot timpul anului.
Se impușcă la pândă, cu arma lisă și cartușe de 3,5 – 4,0 mm. Trofee neconvenționale sunt considerate blănurile, craniile și osul penian. Blana vidrei este considerată una dintre cele mai valoroase blănuri de vânat.
Conservare: Conform Listei Roșii a IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii) specia vidră este Potențial Amenințată – NT (Near Threatened).
nt_big_vidra
Vidra este o specie strict protejată în temeiul legislației internaționale și diferite convenții. Acesta este listată în anexa I a CITES, Anexa II al Convenției de la Berna, anexele II și IV a Directivei Habitate și Directivei Specii ale Uniunii Europene și Anexa I din Convenția de la Bonn (Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (CMS), care recomandă cel mai înalt grad de protecție a acesteia.
Reclame

31 de comentarii

  1. Mireștean Petru spune:

    Fiind la pescuit,zona oraș Luduș-Mureș,vidra apărută ca din senin sub un mal abrupt,adăncimea apei=2 m,părea veselă și liniștită.Lungimea cca 1 m,foarte frumoasă,dar de atunci adio pescuit,ce-i de făcut?Să le ocrotim!

    • bourosg spune:

      Buna ziua, mă bucură semnalarea vidrei și pe Mureș,este un râu frumos cu multe meandre și maluri cu vegetație arborescentă. Se pare că ați văzut un exemplar matur, probabil mascul după dimensiunile oferite de către dumneavoastră.
      Este adevărat că vidra se hrănește în mare parte cu pește, dar nu numai, ci și cu: raci, broaște, păsări,insecte, etc. Cantitatea de hrană pe care o consumă zilnic nu depășește 1 kg. Trebuie să știm că vidra nu este singura care se hrănește cu pește, ci și alte animale care îl consumă: nurca europeană, nurca americană, specii de șerpi, pescărelul,egrete, stârci, berze, cocori, pescăruși, ci și pești care manancă pești (răpitori) etc. De aceea nu e bine să aruncăm vina doar pe o singură specie.
      Oricum scăderea abundenței peștilor din râu sunt sigur ca nu a fost cauzată de una din animalele menționate mai sus, ci tot de noi oamenii, natura se află într-o stare de echilibru, fiecare specie depinde de alta, dar odată ce perturbăm sau distrugem acest echilibru, anumite elemente din acest ecosistem natural vor dispărea. Gândiți-vă că râul Mureș trece prin numeroase orașe mari, care îl încarcă cu substanțe chimice ce nu sunt tocmai prietenoase cu mediul și toate până la urmă vor ajunge în apa ce spală toate aceste localități. Vă salut și fir întins!

      • Misu spune:

        Bine dar sânt protejate dar sânt păguboase si distrug multe specii acvatice dând peste cap tot ecosistemul in zonele in care traiesc. Asadar mai bine fără ele.

    • Lotto spune:

      Eu pe somes am depistat o vidra, probabil tot mascul. Face prapad cand iese la vanat. Si cum zicea altcineva intr-un comentariu, la mine la fel, de cand vidra adio peste. Pana anu trecut prindeam exemplare frumoase se somn, am aruncat peste 10kg ficat anii trecuti, am adunat peste , acuma pescuieste vidra. Si cu ce spor si viteza . E in lumea ei. Pradatorii ce i-ati enumerat mai sus se dau la pestisori. Vidra, din pacate se da si la peste mare. Cu siguranta nu sunt de acord cu protejarea ei. In Maramures se populeaza de cativa ani Somesul cu crapi , tot de cativa ani au aparut pe somes vidrele. Mai stiu locuri cu vidre , am vazut gaurile in maluri si stateam cu noptile degeaba , nu prindeam peste . Am prins intr-o noapte un somn , l-a furat vidra din plasa noaptea. Pe somes in Satu Mare nu poti tine pestele prins in apa noaptea, il ia vidra, asta stie tot pescarul la noi.

  2. Andrei Togor spune:

    Cred că domnul Mireștean era mai mult nervos că nu a mai prins pește o vreme după semnalarea vidrei. Același lucru se întâmplă și când în apă se află de exemplu o țestoasă de apă (Emys orbicularis), peștii sunt speriați și părăsesc locul respectiv. Pe de o parte poate fi înțeles pentru că o partidă de pescuit presupune anumite investiții (nade, momeli, costuri de transport etc.), dar pe de altă parte se poate schimba locul de pescuit pentru că, sub aspectul prezenței respectivei vidre apa ar fi destul de bine reprezentată din punct de vedere al ihtiofaunei.

  3. adicalin spune:

    Am vazut si eu pe Prut,o familie de vidre 4-5 foarte frumoase.

  4. Vlad Cioflec spune:

    In data de 22.12.13 am observat si fotografiat un exemplar hranindu-se in lacul Belona situat in statiunea Eforie Nord. Care este situatia vidrei in zona litorala cu exceptia Deltei?

  5. Dutcus spune:

    Am văzut pe Tarnava mica (zona Balauseri) in August 2014 o vidra ce părea matura după dimensiuni

  6. Stefan spune:

    AS VREA SA VAD SI EU VIDRE DAR IN IAZUL ALTUIA

  7. Liliana Fonta spune:

    Buna ziua,detin o balta artificiala cu peste unde traieste o familie de vidre care mananca toti pestii din balta. As vrea sa stiu daca imi puteti recomanda o asociatie la care as putea sa apelez care sa ma ajute sa capturez familia de vidre si sa o relochez intr-o zona protejata. Multumesc, Liliana

    • bourosg spune:

      Bună ziua, vă rog să ne spuneți în ce localitate/județ aveți balta, apoi vă pot spune dacă vă putem ajuta. Familia de vidre o putem captura și noi însă este nevoie de o anumită derogare din partea Ministerului Mediului. O zi faină! George

      • Lucian spune:

        Buna ziua, si eu am un iaz care este vizitat frecvent de o familie de vidre. As dori sa scap de aceasta famile si nu stiu cum. Ma poate ajuta cineva?

  8. R spune:

    Hey! Am vazut una aseara pe raul barlad in zona localitatii Tutova, sunt foarte frumoase, ma bucur ca sunt protejate!

  9. DANIEL NICOLAE LUCHIEAN spune:

    am si eu un helesteu si ma cam pradat vidrele cum as putea scapa de ele

  10. lingurar ludovica spune:

    Vreau sa siu cat traieste o vidra ?Pentru ca am citit undeva ca ar fi nemuritoare,pt ca are un sistem de refacere ft tare.

  11. Un exemplar de vidra pe care am avut ocazia sa il pozez de 3 ori in decursul a cateva luni pe raul Somesul Mic langa localitatea Gherla https://www.facebook.com/690634297625605/photos/pb.690634297625605.-2207520000.1458600763./1032031460152552/?type=3&theater si o filmare cu acelasi exemplar https://www.facebook.com/690634297625605/videos/vb.690634297625605/1030547510300947/?type=3&theater

  12. Nelu spune:

    Ma numesc Florea Ionel din Arad. Am o balta la 22 km de Arad si nu ma pot scapa de vidre daca ma poate ajuta cineva. Tel. meu 0744293703. Va multumesc.

  13. Adrian spune:

    Vă salut cu respect! Numele meu este Adrian și sunt și eu pescar amator.Sunt din Oradea și aici avem un ostrov pe Crișul Repede,loc în care trăiesc un cuplu de vidre cu puii lor. Ceea ce au semnalat oamenii care sunt și ei pescari este în primul rând că mănâncă foarte mulți pești dar cineva a mai semnalat și dispariția multor exemplare de rață sălbatică, bănuind că responsabile de asta sunt vidrele. Vă spun cu maximă sinceritate că îmi sunt drage și sunt foarte drăguțe dar cred că ar putea fi luate și câteva măsuri. Vă mulțumesc mult!

    • bourosg spune:

      Bună ziua domnule Adrian! Mulțumesc mult pentru această informație, vă înțeleg întocmai nemulțumirea, însă trebuie să acceptăm că există și alți prădători pe această planetă în afară de oameni. Aceasta este natura vidrelor, ele preferă în general peștele, însă sunt specii oportuniste, se hrănesc cu ceea ce este mai accesibil și nu se dau în lături nici de la păsări. Este posibil să fie vorba în ceastă zonă de care vorbiți de o familie de vidre compusă din femelă și puii săi, masculul nu o ajută la creșterea puilor, el doar se împerechează. Puii vor sta alături de femelă până la un an, perioadă în care impactul asupra resurselor trofice din zonă este mai mare. În această perioadă nu este o singură gură ce se hrănește pe acest sector de râu ci 3 sau 4 în funcție de câți pui are vidra. În plus în această perioadă puii își dezvoltă abilitățile de vânătoare și este posibil să vâneze mai mult decât le este necesar. După ce juvenilii devin independenți aceștia vor părăsi femela și își vor căuta și stabili propriul lor teritoriu, atunci consumul de peste si prădare ratelor va scădea în acest loc. Faptul că vidrele sunt prezente în acea zonă indică prezența unei densități mari de pește și trebuie să îi înțelegem rolul de prădător de top al ecosistemului acvatic, este corespondentul lupului pe uscat. Această specie nu poate fi vânată ci doar relocată, însă problema va dispărea doar temporar, odată ce acel teritoriu va rămâne liber el va fi ocupat de un alt individ de vidră. Lăsați natura să echilibreze situația!

  14. Daraban Bogdan spune:

    In timpul partidei de pescuit de ieri seara de pe raul Hasdate (In aval de Cheile Turzii) am avut un rapitor neobisnuit pe urma voblerului. O vidra suficient de mare sa ma sperie cu aparitia ei. Ne-am speriat amandoi de fapt.
    Am mai intalnit vidre si pe raul Aries, dar acolo ma asteptam sa le gasesc.

  15. Chirila Adrian spune:

    Azi noapte am avut o surpriza destul de neplacuta pe raul Some la Seini judetul Maramurse am fost speriat de catre o vidra care i-si apara pui si teritoriul ,toata noaptea a stat in preajma mea sarind si prinzand pesti ,nu am stiut cum sa reactionez nu am inchis un ochi toata noapte de frica ei .Totusi sunt bucuros ca au apart aceste muselide si in apele noastre ,azi i-am povestesti unui prieten despre patania de azi noapte care mia spus ca stie ca sunt vidre si ca se Fac vanatori ilegale pentru inpuscarea lot CEA ce ma intristat

    • Misu spune:

      Nu sânt bune de nimic vidrele . Produc pagube f.mari. In plus ecosistemul se regleaza si fară ele. Ar treb. impuscate.

      • Cici spune:

        Da ce sa iti spun….la fel ca matale care consumi oxigenul aiurea ….cred ca ar merge mult mai bine ecosistemului fara destepti ca si matale .Te pomeni ca numai tu ai trai pe pamantul asta ….jeguri de oameni !

      • GlowMeUp spune:

        TU AR TREBUI SA FII IMPUSCAT, NENOROCITULE!!!

  16. Vasile spune:

    Astzi 22.01. 2017 plimbîndu-mă cu cukerul meu pe marginea Mureșului în zona Alba Iulia am asistat la ceva foarte frumos.Am văzut o vidră de circa 10 kg. cum a ieșit din apă cu un pește în gură , sa instalat pe gheță și a început să mănince peștele care avea aproximativ 30 de centimetri. Precizez că Mureșul este înghețat din mal în mal dar are și mici ochiuri de apă ce nu au înghețat. Sînt un mare iubitor de natură petrecînd mult timp în natură.De cum începe să trecă temperaturea de +10 grade noaptea dorm mai mult în natura (cu cortul ) si de aproximativ 17 ani observ o zonă din apropiere de Alba Iulia ,mai izolată, în care în tot acest timp am văzut … castori (au apărut în zonă de aproximativ 12 ani ),viezure , mistreț, căprioare,iepure , vulpe (și astăzi am văzut două vulpi ), fazani , șerpi de apă, cormorani negri, rațe sălbatice, gîște sălbatice și acum aproximativ 5-6 ani un rîs (lynx). Am un deosebit respect pentru natură și pentru cei care protejează natura.

  17. suceavasorin spune:

    Buna ziua,;

    ca iubitor de natura (geograf) si crescator de pasari ornamentale(porumbei,fazani,pauni,papagali,gaini pitice…etc) sigur ca nu pot distruge voit, nici o vietate,DAR,…ce sa fac,sa fie si moral si legal,sa opresc jaful pe care mi l-au facut vidrele,la Sovata,pe malul paraului Sebes,unde am o pensiune(www.casasoarelui-sovata.ro) ,cu un mic iaz,in care anul trecut(in mai) am pus cca 350 buc pastravi de 5-8 cm,cumparati de la o pastravarie din Fagaras ?!.Dupa ce m-am straduit sa-i transport in utilaj special,sa-i hranesc pana in iarna cu furaj special(crescusera f frumos),acum nu mai misca nimic in lac.Administratorul pensiunii m-a informat prin luna decembrie,cand lacul era ingetat,ramanand doar cca 1 mp suprafata neinghetat(sursa de apa permanenta), ca a gasit urme de sange si resturi de peste pe mal si imediat am pus gard electric.Dupa topirea ghetii,am asteptat cu nerabdare sa hranim pastravii,dar degeaba,nici o miscare.Poate imi spune cineva cum sa ingradesc iazul,sau cum sa capturez pradatorii si sa-i relochez pe Mures.

    Multumesc pt rabdare.,
    Sorin Suceava,tel:0740073290;0720340420.

  18. Felicia spune:

    Buna. Am si eu nevoie de un sfat, va rog!!!!! De vreo trei patru ani suntem vecini cu o vidra pe care am zarit-o de cateva ori intr-un bei de langa proprietatea noastra. De fapt nu stiu daca este una sau mai multe. Proprietatea noastra este ingradita si avem si caini de paza, lucru care, presupun,le-a tinut pe teritoriul lor adica dincolo de gard. Acum cateva zile, in miezul noptii ne-au scos cainii din casa, parca innebunisera, latrau si se agitau pe langa iazul nostru ..Cand am ajuns am vazut-o pe vecina vidra dadea la fish koii din iazul nostru si cainii o haituiau. Dupa cum imi cunosc cainii ce intra pe teritoriul lor nu mai scapa. De data aceasta am fost acolo si am potolit cainii, am reusit sa-i tinem cat sa fuga vidra, dar daca mai intra si nu suntem pe faza o mananca cu par cu tot.Gardul se pare ca nu o incurca defel poate sa intre si sa iese din curtea noastra cand vrea. Peste iaz am intins plasa de protectie care sper sa o mai incurce la pescuit dar ramane problema cainilor. Cu toata paguba care a facut-o la partida de pescuit de colorati tot nu as vrea sa o scot din dintii cainilor. Avand in vedere ca se exclude solutia cu legarea cainilor, cum conving vidra sa nu mai sara gardul la furat si sa stea departe de coltii cainilor?

    • suceavasorin spune:

      D-na Felicia,ce fel de imprejmuire aveti la iaz ?(ce fel de plasa,inaltime,ochiuri la plasa,etc).Ma intereseaza deoarece am inteles de la cineva ca vidra nu poate trece peste un gard de 1 m inaltime.Eu tocmai ma pregatesc sa imprejmuiesc un iaz pe care mi-la golit o vidra azi iarna .Nu stiu cum sa fac gardul sa nu deranjez nici estetic la pensiune(in Sovata).
      Multumesc

      • Felicia spune:

        Nu o tine nici un gard afara, trece prin, pe sub, pe unde vrea ea.Gardul are 2,10 m dar sapa pe sub el. Plasa am intins-o peste iaz pe luciul apei dar a reusit sa intre si pe sub aceasta. Plasa este cu ochiuri tip fileu de nu intra degetul prin ochi, intinsa peste tot luciul apei din mal in mal, prinsa bine pe mal.. Aseara am gasit-o irasi in iaz, sub plasa. Asa ca ????!!!! Noi nu gasim nici o solutie sa o tinem departe de iaz. Se pare ca nu pleaca pana nu termina toti pestii sau pana nu-si face un vecin o balta mai mare si mai plina de pesti?!

  19. Crainic spune:

    Sunt multe vidre pe raul Somes, la Farcasa. Nu mi-a venit sa cred ca sunt asa multe. De cum se inopteaza ies pe apa si numai ele pescuiesc. N-am prins deloc peste si cred ca din cauza lor.Poate ca unii militeaza pentru ocrotirea lor dar cred ca ar trebui luate masuri, in primul rand sa manance omul un peste si apoi vidra.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: