Banner
Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice
IUCN Otter Specialist Group
Vizitatori
Am susținut o prezentare despre comportamentul nocturn al vidrelor la al VIII-lea Congres Anual de Zoologie al Muzeului de Istorie Naturală „Grigore Antipa”
Între 16 și 19 Noiembrie 2016, a fost organizat la București, al VIII-lea Congres Anual de Zoologie al Muzeului de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.
Congresul s-a desfășurat în amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” din Academia Română, în cadrul acestuia abordându-se numeroase tematici: Taxonomy. Faunistics. Zoogeography , Invasive species, Palaeontology, Ecology, Forensic entomology, Parasitism in the animal kingdom, Studies and recovery of the natural history museum patrimony, Biodiversity Conservation.
Congresul a fost unul internațional, au fost prezenți participanți de pe patru continente, limba folosită atât în cazul posterelor cât și a prezentărilor orale a fost engleza.
Noi am susținut o prezentare în a treia zi a congresului, în domeniul Biodiversity Conservation în care am expus rezultatele noastre privitoare la comportamentul nocturn al vidrei din trei arii protejate: Parcul Natural Putna Vrancea, Situl NATURA 2000 Lunca Siretului Inferior și Situl RAMSAR Complexul Piscicol Dumbrăvița
Prezentarea și rezumatul (din Book of Abstracts) pot fi consultate mai jos:
George BOUROȘ, Dan Traian IONESCU, Călin HODOR – Observation of Eurasian otter’s diel activity using camera trapping in Central-eastern Romania
PREZENTARE
Măsuri de diminuare a riscului de prădare a vidrei la fermele piscicole
Odată cu revenirea populației de vidră în Romania și extinderea arealului ei de distribuție a crescut și riscul de incidență a pagubelor la fermele piscicole. Numărul fermelor piscicole este în continuă creștere în Romania însă foarte puțini din administratorii acestora sunt conștienți de riscul de apariție a pagubelor realizate de speciile ihtiofage, precum vidrele, cormoranii, pelicanii, stârcii și altele. Foarte puțini cunosc și adoptă măsurile de protecție împotriva acestor prădători.
Au fost și sunt încă testate numeroase metode pentru îndepărtarea vidrelor din preajma fermelor piscicole și pentru diminuarea atacurilor, incluzând aici semnale acustice, semnale luminoase, substanțe repelente, câini de pază, paznici și multe altele. Însă, nici una dintre aceste metode nu are o eficiență totală, iar cea mai bună metodă de protecție rămâne până în prezent îngrădirea bazinelor piscicole sau a fermei piscicole cu garduri anti-vidră.
Vidra este un mamifer carnivor ce trăiește în ecosistemele acvatice bogate în surse de hrană, îndeosebi pește. Vidra preferă să se hrănească cu pește, în proporție de până la 70 – 80 %, însă în lipsa peștelui vidra se hrănește cu raci, amfibieni, păsări, reptile, moluște și chiar insecte. Vidrele consumă o cantitate de hrană ce reprezintă aproximativ 15 – 20 % din greutatea lor corporală, în medie cam 1 – 1.5 kg de hrană/zi. Vidra este o specie teritorială și nocturnă, ea trăiește în familii de maxim 4 indivizi compusă din femelă și 4 pui, pentru o perioadă mai scurtă de un an, perioadă în care femela crește puii, după această perioadă puii o părăsesc și își stabilesc propriile lor teritorii.
În general prima soluție la care vă gândiți este: Eliminarea vidrei din preajma fermei piscicole
Uciderea vidrei prin orice metodă (capcane, împușcare, laț etc.) este interzisă și este considerată fapt de braconaj cinegetic pedepsit cu închisoarea. În același timp este pedepsită conform legii și distrugerea vizuinelor de vidră și a habitatului acesteia.
Legislația cinegetică din Romania (Legea 407/2006, Legea 197/2007, Legea 215/2008, și OUG 102/2010, Legea 149/2015) impune o protecție strictă pentru specia vidră. Valoarea despăgubirii conform legii 407/2006 și Legii 197/2007, în cazul braconării unui exemplar de vidră este de 2000 de euro.
Vidra este o specie strict protejată în temeiul legislației internaționale și diferite convenții. Acesta este listată în anexa I a CITES, Anexa II al Convenției de la Berna, anexele II și IV a Directivei Habitate și Directivei Specii ale Uniunii Europene și Anexa I din Convenția de la Bonn (Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (CMS), care recomandă cel mai înalt grad de protecție a acesteia.
Pe lângă faptul că prin această metodă vă riscați libertatea aceasta nu reprezintă nici o soluție eficientă. Uciderea vidrei are un efect pe termen scurt, eliminarea unei vidre rezidente creează un loc vacant, ce va fi ocupat la scurt timp de un alt exemplar sau de mai multe apărând astfel competiția între aceștia, rezultatul fiind o prădare mai intensă în ferma dumneavoastră piscicolă.
Metode testate și nerecomandate
Metode de îndepărtare și respingere a vidrei
Îndepărtarea vidrei prin anumite surse de perturbare poate funcționa pentru o anumită perioadă de timp, însă nu este eficientă pe termen lung. Vidrele se pot obișnui destul de repede cu sursele de zgomot automate, fie ele puternice (pocnituri, zgomot mecanic), realizate de anumite dispozitive acustice, ultrasunete, chiar și de arme cu gaz.
Utilizarea anumitor substanțe repelente poate fi încă o metodă ce poate fi eficientă pe termen scurt însă vidra se poate obișnui în timp cu aceste substanțe. Câteva din aceste substanțe încercate au fost: semințe de piper negru sau spray cu piper, ulei de lămâiță (soluție 25 % ulei de lămâiță și 75 % apă), naftalină, etc. Însă trebuie avută grijă la utilizarea acestor substanțe deoarece ele pot afecta fauna, mediul și animalele dumneavoastră domestice.
Utilizarea senzorilor de prezență poate funcționa pentru scurt timp, până animalul va înțelege că nu există un pericol real. Senzorii de prezență pot declanșa fie o sursă puternică de lumină, fie un semnal acustic sau chiar stropitori automate.
Asigurarea protecției cu paznici, nu este nici ea eficientă, vidrele sunt animale nocturne, evazive și foarte greu de observat. În unele cazuri vidra nu este intimidată de prezența umană, doar dacă este foarte aproape.
Paza asigurată de câini poate reprezenta o soluție însă pe termen scurt, ei își pot pierde destul de des interesul pentru prezența vidrei și nu vor putea acoperi întreg arealul dacă are în pază o suprafață mare. Vidrele pot reacționa diferit la prezența câinilor, în funcție de talia acestora, în unele situații vidra nu consideră prezența câinilor ca pe o amenințare.
Dacă totuși doriți să utilizați câini de pază, vă recomandăm să fie eliberat într-un spațiu îngrădit, astfel încât câinele să nu poată părăsi proprietatea.
Utilizarea câinilor poate fi însă o problematică deoarece vidrele pot fi ucise de către câine în cazul în care va apărea o încăierare. Vidra este o specie strict protejată iar uciderea ei este considerată braconaj și se pedepsește conform legii. În același timp câinele de pază poate fi rănit de către vidră în cazul unei încăierări.
Relocarea vidrei
Capturarea, deținerea, transportul și relocarea vidrei fără autorizație (derogare) este împotriva legii.
Autorizația se primește sub formă de derogare ministerială, și se poate primii de persoanele competente cu experiență la îndepărtarea vidrei.
Capturarea vidrei este o procedură anevoioasă de lungă durată, ea trebuie capturată fără a fi rănită utilizând o cușcă de captură.
Ca și în cazul eliminării vidrei dintr-un anumit areal, această soluție nu ar trebui să fie luată în considerate. Relocarea vidrei are un efect pe termen scurt, eliminarea unei vidre rezidente creează un loc vacant, ce va fi ocupat la scurt timp de un alt exemplar sau de mai multe apărând astfel competiția între aceștia, rezultatul fiind o prădare mai intensă.
Metode testate și funcționale
Crearea de refugii pentru pești
Aceste Refugii pentru pești pot oferi o protecție eficientă pentru peștii mai mici, nu numai împotriva atacului vidrelor ci și împotriva păsărilor ihtiofage (cormorani, stârci, pelicani). Însă este recomandată utilizarea unei plase cu ochiuri de o dimensiune maximă de 85 mm, dacă ochiurile sunt mai mari vidra va fi tentată să încerce să intre în refugiu, existând riscul să rămână captivă și să se înece. În același timp dacă folosiți ochiuri mai mari de 85 cm juvenilii de vidră pot pătrunde și vă pot crea pagube în continuare. Acest tip de refugii sunt ineficiente pentru protejarea peștilor de dimensiuni mari.
Practic trebuie să creați anumite zone de refugiu pentru pești, unde aceștia, se vor retrage și vor fi în siguranță, în cazul atacului unui prădător. Utilizând plasă metalică, bine ancorată și rezistentă, în anumite zone din corpul dumneavoastră de apă, veți realiza o metodă relativ ieftină de protecție.
Exemplu de refugii pentru pești ce pot fi instalate în bazinul piscicol
Exemplu refugiu pentru pești
Iazuri de Sacrificiu
Crearea unor iazuri de sacrificiu poate distrage atenția vidrelor de la încercarea de a pătrunde în fermele piscicole din apropiere. Nu există nici o garanție că acest lucru va avea succes, și va fi necesar să se înlocuiască în mod regulat stocul de pește. Însă aceste iazuri de sacrificiu previn intrarea vidrelor în bazinele piscicole unde pot vâna în exces, situație frecventă ce apare în cazul vidrelor tinere ce tind să se joace mai mult cu prada, când învață să vâneze.
Exemplu de iaz de sacrificiu pe care îl puteți utiliza pentru distragerea atenției vidrei
Îngrădirea
Îngrădirea fermei piscicole este o soluție destul de scumpă însă până în prezent este cea mai bună metodă de prevenție a pagubelor realizate de vidră. Un gard obișnuit pentru delimitarea perimetrului nu este un impediment pentru vidră, pentru a ajunge la o sursă ușoară de hrană, constituită de bazinul piscicol. Vidrele pot săpa, se pot cățăra și pot pătrunde prin locuri surprinzător de mici.
Exemplu de gard electric cu plasă rabitz la bază pentru prevenirea săpării
Gardurile electrice
Sunt o soluție practică și mai ieftină decât gardurile anti vidră, însă ele prezintă dezavantajul că trebuiesc menținute anumite condiții pentru o funcționare eficientă.
Patru – cinci fire conductoare de energie electrică sunt suficiente pentru a opri vidra să mai pătrundă în bazinul dumneavoastră piscicol. Firele vor fi montate, la intervale de 10 -12 cm, pe țăruși de lemn pe care vor fi instalați izolatori ce nu permit contactul cu lemnul. Firul de jos trebuie instalat, pe cât este posibil, cât mai aproape de sol, și restul firelor să fie suficient de apropiate pentru a nu permite vidrei să treacă printre ele fără să fie electrocutată. Firele pot fi alimentate cu energie, fie de un generator de energie electrică solar fie de un transformator conectat la rețeaua de energie electrică.
Pentru a crește eficiența acestui sistem puteți adăuga, la baza gardului electric, o plasă de sârmă cu ochiuri mici îndoită pe sol sau chiar îngropată la baza gardului, pentru a preveni săpare pe sub gardul electric.
Schiță de gard cu plasă rabitz la bază pentru prevenirea săpării
Exemplu de gard electric cu plasă rabitz la bază pentru prevenirea săpării
Eficiența acestui tip de sistem de protecție depinde de o mentenanță corespunzătoare. Este necesară îndepărtarea periodică a vegetației din jurul și dedesubtul firelor transmițătoare și a crengilor ce pot atinge firele în situații de vânt puternicsau se pot rupe și cade peste fire. Periodic trebuie verificată intensitate energiei electrice din toate cele 4-5 fire, cu ajutorul unui aparat de măsură, pentru știi dacă gardul este operațional și bazinul piscicol protejat. Astfel veți împiedica pierderile de energie electrică și veți asigura funcționalitatea acestui sistem.
Eficiența gardului electric va fi maximă dacă vidra se va teme să fie electrocutată. În general o singură situație în care vidra se electrocutează este suficientă pentru ca acel exemplar de vidră să nu se mai apropie. Cu toate acestea , alt individ de vidră sau chiar acel individ ce s-a electrocutat poate reveni, în special dacă obișnuia să prădeze ferma piscicolă înainte de instalarea gardului și dacă este înfometată. Poate reveni și în cazul în care a reușit să trecă prin gard fără să fie curentată, din diferite motive, fie că era un fir întrerupt sau generatorul/transformatorul era oprit. De aceea este important ca gardul să fie pornit și funcțional 24 din 24.
Sugestie de amplasare a gardului electric, acesta este funcțional doar dacă îi asigurați mentenanța
Gardurile „anti-vidră”
Un gard obișnuit nu este o metodă de protecție a fermei piscicole, el trebuie să prezinte anumite caracteristici, iar pentru a realiza un gard “anti-vidră” trebuie prevenită:
- Pătrunderea vidrei prin gard
Vidrele se pot strecura prin locuri foarte înguste, chiar prin găuri de 100 mm. Dimensiunea maximă a ochiurilor din plasa pe care doriți să o utilizați la împrejmuirea fermei sau bazinelor piscicole nu trebuie să depășească 75 mm. Recomandăm să utilizați garduri din plasă de sârmă cu ochiuri mai mici de 75 de mm. Gardul nu trebuie să prezinte găuri mai mari de 75 mm, în nici un punct al său, în acest sens trebuiesc verificate îmbinările și colțurile gardului.
Plasa utilizată trebuie verificată pentru a nu permite, din pricina elasticității și a modului în care a fost fabricată, lărgirea ochiurilor peste 75 mm și pătrunderea vidrei. Plasa trebuie să fie cât mai rigidă, recomandăm chiar utilizarea plasei sudate.
Utilizarea simultană a unui gard anti vidră și a unui gard electric este deseori cea mai bună soluție.
- Săpatul vidrei sub gard
Vidrele pot săpa cu ușurință pe sub gard, îndeosebi în zonele cu sol moale. Însă pot fi și alte animale care pot săpa pe sub gard, chiar și câinii dumneavoastră, creând astfel o intrare pe care vidrele o pot folosi pentru a pătrunde în bazinul cu pești.
Pentru a preveni săpatul pe sub gard recomandăm îngroparea în poziție verticală a minim 30 cm de plasă de la nivelul solului sau a minim 45 cm dacă doriți să întoarceți plasa spre exterior, încă 15 cm, pentru o mai bună protecție.
O altă alternativă ar fi turnarea unui soclu de beton de 30 cm în care să fie încorporat și gardul, astfel stâlpii și plasa vor fi mai bine fixate.
Instalarea unui singur fir de curent electric pe partea exterioară a gardului va îmbunătăți protecția și va descuraja vidra sau alte animale să sape sub gard.
- Săritul vidrei peste gard
Cu toate că pare surprinzător, însă vidrele se pot cățăra cu ușurință. Un mascul adult de vidră se poate ajunge până în vârful unui gard de 1 m fără să-și folosească picioarele din față pentru a se cățăra, ridicându-se doar pe membrele posterioare și coadă. Vidra se poate trece și peste un gard de 1.5 m înălțime, ce prezintă prize pentru picioare, dacă este motivată.
Ca o alternativă, puteți folosi un gard înalt de peste 1.5 m din scândură sau alt material ce nu prezintă prize pentru membre, astfel nu va putea fi cățărat. Însă acest tip de gard este mai scump, nu are un aspect plăcut iar dacă este realizat din lemn nu va avea o durată lungă de utilizare.
Partea superioară a gardului trebuie aplecată spre exterior la un unghi de 135° pentru a preveni cățărarea. Trebuie să vă asigurați că nu sunt în apropierea gardului structuri sau obiecte pe care vidrele le pot folosi pentru a sări gardul precum : obiecte rezemate de gard, arbori din apropierea gardului, ramuri ale arborilor ce coboară peste gard etc.
Exemplu de gard anti-vidră
- Împingerea/dărâmarea gardului de căte vidră
Vidra este destul de mare și puternică încât e capabilă să împingă și să dărâme un gard de calitate slabă, prin împingerea lui cu membrele anterioare bine sprijinită pe membrele posterioare. În cazul utilizării plasei de sârmă aceasta trebuie să aibă un diametru de minim 1 mm, iar oțelul din care este realizată să fie de bună calitate.
Sârmele ce sunt utilizate la întindere și creșterea rezistenței gardului, este recomandat să fie realizate dintr-un oțel cu o elasticitate scăzută.
Pentru o rezistență suplimentară plasa se va instala pe partea exterioară a stâlpilor de susținere. Stâlpii vor fi bine îngropați în pământ și dacă este necesar se pot utiliza contraforți, pentru o mai bună stabilitate.
O atenție sporită trebuie acordată zonelor unde pot apărea puncte slabe ale gardului,îndeosebi la porțile de acces, unde sunt realizate îmbinările dintre plase sau unde gardul anti vidră se unește cu un alt gard. Porțile de acces este bine să fie amplasate cât mai departe de un curs de apă sau un alt ecosistem acvatic ce poate fi utilizat de vidră și nu trebuiesc uitate deschise.
Schiță de construire și instalare a gardului anti-vidră
| Pentru informații suplimentare vă rugăm să ne contactați: | |
| Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice
Str. Ion Creangă nr. 12, Focşani, jud. Vrancea Telefon: 033 710 96 62 Fax: 033 710 96 62 Email: office@acdb.ro Website: http://www.acdb.ro |
Specialist Vidră (Lutra lutra)
Drd. Bouroș George Telefon: 0721229188 Email: bouros.george@acdb.ro |
Participare RomaniaLutra la CZGA 2014
Prezentarea unui studiu comparativ despre dieta vidrei (Lutra lutra) din două habitate diferite: Parcul natural Putna Vrancea și siturile Natura 2000 din Lunca Siretului Inferior la al VI-lea Congres Anual de Zoologie al Muzeului de Istorie Naturală „Grigore Antipa”
Între 19 și 22 Noiembrie 2014, a fost organizat la București, al VI-lea Congres Anual de Zoologie al Muzeului de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.
Congresul s-a desfășurat în amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” din Academia Română, în cadrul acestuia abordându-se numeroase tematici: Taxonomy. Faunistics. Zoogeography , Invasive species, Palaeontology, Ecology, Forensic entomology, Parasitism in the animal kingdom, Studies and recovery of the natural history museum patrimony, Biodiversity Conservation.
Susținerea prezentării în cea de-a treia zi a congresului!
Congresul a fost unul internațional, au fost prezenți participanți de pe patru continente, limba folosită atât în cazul posterelor cât și a prezentărilor orale a fost engleza.
Noi am susținut o prezentare în a treia zi a congresului, în domeniul Biodiversity Conservation în care am expus rezultatele noastre privitoare la studiul comparativ privind dieta vidrei ce trăiește în Parcul Natural Putna Vrancea și siturile Natura 2000 din Lunca Siretului Inferior. Acest studiu a fost realizat începând din decembrie 2012 până în iulie 2014 colectându-se ș ianalizându-se 174 de probe de excremente de vidră de pe teritoriul Parcului Natural Putna Vrancea și Siturile Natura 2000 din Lunca Siretului Inferior.
Prezentarea și rezumatul (din Book of Abstracts) pot fi consultate mai jos:
Prezentare CZGA 2014
George BOUROȘ,– Comparative diet analysis of the eurasian otter (Lutra lutra, Linnaeus, 1758) in two different habitats: Putna – Vrancea Natural Park and Lower Siret Valley Natura 2000 Site, Romania (click pe titlu pentru a deschide)
Participare la workshop și la campania WWF:Râurile de munte. Ultima șansă
Pe 25 octombrie am participat la workshopul organizat de WWF în cadrul campaniei de salvare a râurilor de munte de excavatoarele investitorilor însetați de profit, gata să golească albia râurilor de munte pentru a își potoli setea de energie. Pe scurt: soaterea Microhidrocentralelor (MHC) din ariile protejate desemnate pentru speciile de pești, vidră sau rac.
De ce vidra?
Argumentele acestei campanii sunt:
– cercetare ONU 2013: 57% dintre români consideră că protejarea pădurilor și râurilor este o prioritate pentru România
– studiu Ipsos pentru WWF 2012: 72% consideră că râurile sunt surse de hrană si de apă curată, 55% consideră că sunt importante pentru diverse specii, 42% recreere și peisaj
– obiective europene: țara noastră și-a atins în proporție de 97% obiectivul asumat la nivel european de asigurare a unui procent de 24% energie din resurse regenerabile
Această campanie națională are drept scop schimbarea legislației prin:
1. definirea zonelor no-go – de excludere de la construcția de MHC-uri
2. stabilirea unor criterii de planificare pentru construcția de MHC-uri la nivel național
OBIECTIV: cel puțin 100.000 semnături pentru petiția publică WWF
Tipul campaniei: apel la acțiune și informare/educarea publicului privind problematica MHC-urilor în România – mituri legate de microhidrocentrale, impactul lor asupra biodiversității râurilor de munte, soluțiile WWF
Pentru mai multe detalii puteți vizita pagina web a acestei campanii: http://www.raurileromaniei.ro/
Participanți la workshop.
Pe parcursul acestui eveniment am susținut o prezentare despre MHC-uri și impactul asupra habitatului vidrei în ariile protejate. Studiu de caz – râul Topolog pe care o puteți vedea mai jos.
În cadrul acestei campanii eu colaborez ca expert specii (vidră – Lutra lutra) oferind asistenta de specialitate in campania legala pentru protectia unor rauri aflate in zonele prioritare de conservare, avand ca obiectiv constientizarea autoritatilor relevante cu privire la impactul microhidrocentralelor asupra habitatelor vidrelor (Lutra lutra) si implicit asupra raurilor de munte din Romania. Am dat informații publicului și mass-mediei, informatii cu caracter stiintific referitor la prezenta vidrelor pe cursul raurilor de munte, aspecte privitoare la biologia și ecologia speciei și am realizat studii de teren privind distribuția vidrelei în bazinele hidrografice: Topolog, Dejani și Taia. Studiile rezultate au fost utilizate in Campania WWF-DCP, ca argumente pentru oprirea construcțiilor ilegale de microhidrocentrale.
Până în prezent dintre rezultatele acestei campanii enumerăm:
- Pe data de 21 ianuarie la Bucuresti a fost semnat un protocol de colaborare intre Departamentul de Ape, Paduri si Piscicultura si organizatia WWF-Romania. Protocolul prevede angajamentul de a alinia productia de hidroenergie la legislatia Uniunii Europene privind conservarea naturii, prin emiterea unui act normativ cuprinzand masuri pe care Romania le va implementa in premiera pentru regiunea Dunarii.
- Raul Topolog, „imaginea” campaniei WWF Raurile Romaniei: ultima sansa, a fost salvat de la amenintarea unui proiect de amenajari hidroenergetice. Dupa multe luni de interventii la toate autoritatile relevante, studii in teren si aparitii in presa, dupa ce peste 15.000 de romani au semnat petitia WWF, cerand stoparea distrugerii raurilor de munte, Agentia pentru Protectia Mediului Valcea a emis, pe data de 10 decembrie 2013, o decizie de respingere a proiectului de pe raul Topolog.
- Conștientizarea populației și a autorităților privitoare la impactul negativ al MHC-urilor.
Însă cu toate acestea amenințarea buldozerelor persistă, proiectele ce au primit deja autorizații încă distrug râurile de munte, astfel războiul nu este câștigat, lupta continuă.
Prezentare despre obiceiurile de hrănire ale vidrelor la al V-lea Congres Anual de Zoologie al Muzeului de Istorie Naturală „Grigore Antipa”
Prezentând în a doua zi de congres!
Între 20 și 23 Noiembrie 2013, a fost organizat la București, al V-lea Congres Anual de Zoologie al Muzeului de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.
Congresul s-a desfășurat în amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” din Academia Română, în cadrul acestuia abordându-se numeroase tematici: Taxonomy. Faunistics. Zoogeography , Invasive species, Palaeontology, Ecology, Forensic entomology, Parasitism in the animal kingdom, Studies and recovery of the natural history museum patrimony, Biodiversity Conservation.
Congresul a fost unul internațional, au fost prezenți participanți de pe patru continente, limba folosită atât în cazul posterelor cât și a prezentărilor orale a fost engleza, iar în unele cazuri în care prezentările au fost susținute în limba română au existat servicii de traducere.
Noi am susținut o prezentare în a doua zi a congresului, în domeniul Ecology în care am expus rezultatele noastre privitoare la obiceiurile de hrănire ale vidrelor din Parcul Natural Putna Vrancea. Acest studiu a fost realizat în ultimul an colectându-se probe de excremente de vidră de pe teritoriul Parcului Natural.
Prezentare CZGA 2013
Prezentarea și rezumatul (din Book of Abstracts) pot fi consultate mai jos:
George BOUROȘ, Rocío Hermosilla GARZÓN, Jesús Alberto SÁNCHEZ PARDO – Feeding habits of the Eurasian otters Lutra lutra (Linnaeus, 1758) living in Putna Vrancea Natural Park (Romania)
PREZENTARE
BOOK OF ABSTRACTS
http://www.czga.ro/pozepagini/CZGA_2013___Book_of_abstracts.pdf
Participare la Workshop: Proiecte și acțiuni demonstrative pentru conservarea naturii și a carnivorelor mari în România
În perioada 13-15 Noiembrie, echipa de implementare a proiectului LIFE URSUS, formată din membrii ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului Vrancea, ai Asociației pentru Conservarea Diversității Biologice, în colaborare cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna și Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita și Asociația pentru Conservarea Valorilor Naturii, a organizat la Tușnad, județul Harghita, workshopul: Proiecte și acțiuni demonstrative pentru conservarea naturii și a carnivorelor mari în România organizat în cadrul proiectul LIFE08NAT/RO/000500: „Cele mai bune practici şi acţiuni demonstrative pentru conservarea populaţiei de Ursus arctos din zona central-estică a Carpaţilor Orientali”
Scopul acestei întâlniri a fost de a realiza un schimb de experiență între actorii principali implicați în implementarea unor proiecte și acțiuni privind conservarea naturii în general și a ursului brun în special.
Subiectele abordate în cadrul acestui workshop vor fi:
- „Proiectele LIFE – iniţiative locale şi naţionale de conservare a naturii”
- „Ursul brun – stadiu de cunoştere, metode de evaluare şi gestionare”
- „Natura 2000 şi comunităţile locale”
În cadrul acestei întâlniri de lucru am participat cu o prezentare orală intitulată: Metode și acțiuni de monitorizare a speciei de interes comunitar Lutra lutra – George Bouroș – Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice
În cadrul acestei prezentări au fost prezentate metodologiile utilizate în evaluarea și monitorizare populațiilor de vidră din Romania și cele mai recente acțiuni de promovare și conservare a speciei vidră (Lutra lutra).
Prezentarea poate fi consultată mai jos:
WWF lansează campania Râurile de munte: ultima șansă
Bucureşti, 14 noiembrie – WWF-România lansează campania națională „Râurile de munte: ultima șansă”, urmând modelul campaniei din 2011, „Salvați pădurile virgine”, când peste 100.000 de români au contribuit la modificarea legislației, în favoarea pădurilor virgine. WWF își propune ca, alături de susținătorii campaniei, să obțină protecția legală pentru cele mai valoroase râuri de munte din România, amenințate în prezent de peste 500 de proiecte de microhidrocentrale, aflate în diferite stadii de avizare, construire sau funcționare. Nucleul campaniei este o petiție disponibilă pe website-ulwww.raurileromaniei.ro, adresată Ministrului Pădurilor, Apelor și Pisciculturii Lucia Varga. Campania WWF ridică probleme precum: neglijarea biodiversităţii prin amplasarea microhidrocentralelor pe râuri cu o valoare ecologică ridicată, ignorarea riscurilor și a impactului cumulativ, construirea acestora fără o planificare corespunzătoare, precum şi neglijarea impactului economic şi social.
Campania noastră pentru salvarea râurilor de munte nu are scopul de a opri dezvoltarea economică, dimpotrivă, urmărește să obțină implementarea unei viziuni economice pe termen lung, pentru cetățeni și pentru natură. Intr-o realitate nouă, în care importanța apei devine din ce în ce mai evidentă la nivel global, garantarea accesului la apă al cetățenilor și protejarea surselor de apă vor fi cruciale pentru asigurarea confortului de viata, dar și a perspectivelor de dezvoltare. Susținem energiile regenerabile, însă doar în contextul în care construcția și funcționarea acestora nu cauzează pagube iremediabile în natură, cu efecte negative pentru comunitățile locale, pentru natură și pentru țară. Experiența ne arată ca dezvoltarea haotică de până acum a MHC-urilor a creat prejudicii mari în cele mai multe cazuri, punând în primejdie nu doar natura, dar și sustenabilitatea mai multor zone. Campania noastră dorește să genereze o dezbatere ampla în jurul subiectului, ca în final să reușim sa creăm un cadru de dezvoltare a acestor investitii în țara noastră, ca acestea să respecte comunitățile locale și natura, generând beneficii pentru toti cetățenii, spune Magor Csibi, director WWF-România.
– Mai multe informații aflați la: http://www.raurileromaniei.ro/category/noutati/#sthash.W5sDFBYi.dpuf
Microhidrocentrale, Macroprobleme
Pagină din articolul despre Microhidrocentrale
Vidra este un mamifer acvatic și este direct afectată de amploare ce au luat-o aceste investiții în România, de aceea ne-am alăturat acestui demers, de a stopa construcția fără logică de microhidrocentrale pe râurile cu o stare ecologică bună sau foarte bună și cele ce sunt situate în ariile protejate dedicate vidrei.
De ce este afectată vidra?
Pentru că este un pradător de top al ecosistemelor acvatice, vidra euroasiatică influențează și menține sub control speciile pradă. Ea depinde de resursa de hrană dintr-un ecosistem, odată ce dispar speciile pradă dispar și prădătorii.
Speciile de carnivore sunt considerate specii cheie în funcționarea ecosistemelor, jucând un rol deosebit de important în menținerea integrității ecologice ale ecosistemelor prin asigurarea unei diversități ridicate a speciilor. Odată disparută o astfel de specie cheie dintr-un ecosistem, se crează un efect de domino, conducând la dispariția altor specii, dar mai ales la distrugerea unor legături complicate în cadrul lanțului trofic.
Aflându-se în vârful piramidei trofice, vidra este un bun indicator al calității ecosistemului acvatic, absența ei, poate fi cauzată de lipsa unui potențial trofic satisfăcător, bioacumulare, caracteristici fizico – chimice, perturbare antropogenă, specii invazive, etc.
În campania de salvare a râului Topolog, eu am realizat studiul privitor specia vidră (Lutra lutra), vidra poate fii specia care „ar putea salva” râul Topolog și afluentul acestuia Topologel, dar în același timp își salvează și propriul habitat.
În numărul 127, al revistei National Geographic din Noiembrie 2013, este dezbătut pe larg acest subiect, putând înțelege cum stă situația cu microhidrocentralele în Romania.
La acest număr am contribuit și eu cu fotografii și informații, în urma unui interviu avut cu autorul acestui articol Domnica Macri.
Pentru a vă face și mai curioși, aveți mai jos un extract din articolul din revista National Geographic:
Pentru cine, unde, cum și de ce construim pe râurile de munte?
MICROHIDROCENTRALE, MACROPROBLEME
TEXT: DOMNICA MACRI
CURBĂ DUPĂ CURBĂ, DRUMUL ÎNGUST NE ȚINE ÎN SPATELE CAMIONULUI CU LEMNE PÂNĂ PE LA PERȘANI. BUȘTENII DIN CAMION VIN, CA ȘI NOI, DE PE VALEA SÂMBETEI , DE PE VERSANTUL NORDIC AL FĂGĂRAȘULUI, UNDE UN DRUM LĂRGIT PENTRU ȘANTIERUL HIDRO LE PERMITE FORESTIERILOR SĂ INTRE MULT MAI ADÂNC ÎN PĂDURE. MI-E GREU SĂ MĂ BUCUR DE SATUL FRUMOS PRIN CARE TRECEM ȘI DE MUNȚII CARE ABIA SCOT NASUL DIN CEAȚĂ.
Cu ochii pironiți în capetele albe, ude ale trunchiurilor proaspăt tăiate, încerc să pun cap la cap tot ce am văzut pe parcursul dimineții: baraj după baraj, centrală după centrală, amenajările hidroenergetice au pătruns în munte, urcând pe râurile Sâmbăta, Sebeș și Viștișoara, așa cum în ultimii ani urcă pe mai toate apele României, în rezervații și parcuri naționale, într-un elan egalat doar de valul de contradicții și probleme iscate. Acum exact doi ani, scriam în revista National
Geographic despre 536 de microhidrocentrale (MHC) avizate; anul trecut, organizația WWF România a numărat 411 MHC-uri în diverse faze de avizare și execuție. Am reluat subiectul pentru a vedea cum se pot împăca interesele imediate ale unor investitori privați cu interesul public pe termen lung.
E adevărat, după ce presa și organizațiile de mediu au reacționat la amenajările de pe râurile Capra și Buda, din Argeș, nimeni nu și-a mai amplasat conductele chiar în albie, iar câteva proiecte au putut fi respinse conform legii de administratorii ariilor protejate.
Controversatul proiect de pe Topolog, într-o rezervație Natura 2000 în care mișună păstrăvii și se bălăcesc vidrele, pare a fi blocat, deși nu a fost categoric respins. Mai mult, ministrul apelor și pădurilor spune că există o decizie oficială luată împreună cu Administrația Națională Apele Române (ANAR) de a nu se mai aviza alte microhidrocentrale până nu se găsește o soluție.
Care este însă soluția?
Coperta revistei National Geographic, Noiembrie 2013
Am devenit membru al IUCN Otter Specialist Group!
Pe data de 2 Mai 2013 am fost invitat să mă alătur IUCN Otter Specialist Group iar pe 6 Mai 2013 am semnat accordul de cooperare cu IUCN Otter Specialist Group, fapt ce m-a încărcat cu dorinţă de muncă şi energie pozitivă. Am devenit astfel singurul reprezentant al acestui grup din România.
Grupul Specialistilor pentru Vidră (Otter Specialist Group – OSG) a fost fondat în anul 1974 ca parte a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (International Union for Conservation of Nature – IUCN), Comisia pentru Supravieţuirea Speciilor (Species Survival Commission – SSC).
Obiectivele grupului, după cum este prevăzut de către IUCN, sunt:
- Asigură conducerea pentru conservarea tuturor speciilor de vidră (Lutrinae) din lume.
- Determină și revizuiește în mod continuu statutul și necesitățile speciilor de vidre, şi promovează implementarea programelor de cercetare, conservare şi management necesare, de către organizațiile și guvernele adecvate.
- Face cunoscut statutul și nevoile de conservare ale vidrei și promovează gestionarea înţeleaptă a speciilor de vidre.
European Otter Workshop 2013 a avut o prezentare din Romania
In Irlanda, in cochetul oras port Kinsale, a fost organizat un workshop referitor la studiul vidrei europene (Lutra lutra), intre 24 – 26 aprilie. Avand ca organizatori pe IUCN (International Union for Conservation of Nature), Institutul de Tehnologie din Waterford (Waterford Institute of Tehnology) si National Park & Wildlife Service Irlanda, nu am putut rezista sa nu particip la o astfel de intrunire. Doresc sa le multumesc pe aceasta cale organizatorilor pentru Travel Grantul acordat pentru a putea fi prezent la acest eveniment important.
Workshopul a fost dominat de o atmosfera calda, m-am simtit ca fiind rapid acceptat de aceasta mare familie a celor care studiaza vidra, cu toate ca am fost profund emotionat si miscat la inceput, fapt datorat inalnirii cu multe personalitati de referinta in studiul acestei specii, persoane a caror nume il cunosteam foarte bine din publicatii si carti bine cotate.
- Participantii si organizatorii European Otter Workshop 2013
Desfasurat intr-un vechi hotel cu specific pescaresc, intr-un cadru restrans cu mese rotunde ce incurajau dialogul intre participanti, pot sa spun ca cel putin in cazul meu, aceasta intalnire m-a incurajat sa continui cercetarea acestei specii si sa cunosc situatia reala din Romania privitor la: distributia, dieta, preferintele de habitat, conflicte si amenintari, studii genetice etc. ale acestei specii.
Principalele subiecte referitoare la studierea, managementul si conservarea speciei Lutra lutra au fost:
1. Vidrele din zonele costale (tarm)
2. Analize de dieta/excremente
3. Estimarea populatiei
4. Metode de monitorizare
5. Recolonizare, recuperare si reintroducere a speciei.
6. Conflicte si amenintari asupra conservarii vidrei
7. Coliziunile cauzate de trafic si vidrele
8. Metode de monitorizare non-invazive
Eu am participat cu o prezentare avand ca titlu: Evaluarea impactului microhidrocentralelor asupra vidrei, in care am analizat situatia initiala inaintea constructiei si am facut supozitii in functie de datele privitoare la constructie, cum va evolua situatia in timpul fazei de constructie si in timpul fazei operationale. Prezentarea de numai 10 minute, a starnit o runda aprinsa de discutii ce a durat mai bine de 10 minute descopreind ca situatia expusa de mine ar putea avea un puternic impact negativ si asupra altor tati din Europa. Urmand ca IUCN Otter Specialist Group sa faca lobby pentru interzicerea acestor proiecte care incalca legislatia de mediu nationala si europeana.
Un scurt rezumat al tuturor prezentarilor poate fi consultat in Book of Abstracts si va puteti forma o opinie privitoare la importanta stiintifica a acestui workshop ( vezi link: http://www.miseproject.ie/wp-content/uploads/2013/03/EOW2013-Book-of-Abstracts4.pdf ).
RomaniaLutra Facebook
Vidra (Lutra lutra) 
